Stiu, acum o sa spuneti ca imi promovez facultatea si universitatea la care predau. Sigur ca o fac pentru ca ma simt bine ca predau acolo si ca am ales sa predau la o facultate privata.
Contrar opiniilor, invatamantul din cadrul universitatilor private mi se pare mai ridicat calitativ pentru simplul fapt ca ceea ce predam noi si modul in care interactionam cu mediul de afaceri face ca acest invatamant sa fie mult mai legat de viata reala decat ceea ce se preda la universitatile de stat.
Stilul de munca cu studentii este mult mai apropiat, mai interactiv. Rigiditatea dintre student si cadru didactic se atenueaza.
Bine ar fi sa iasa din vocabularul multora (mai ales ca sunt in necunostinta de cauza) sintagma facultate privata = “fabrica de diplome”.
Din pacate intregul invatamant a scazut calitativ, dar nu stiu daca neaparat studentul e de vina sau sistemul.
De ce spun asta? Pai sunt cel putin doa motivele pe care le invoc:
1) discrepanta dintre numarul de ore saptamanale impuse de minister (max. 22 pe saptamana) si numarul mult mai mare de examene pe care le sustin studentii in prezent fata de ceea ce sustineam acum 20 – 30 de ani (cand aveam 32 – 36, poate chiar 40 de ore pe saptamana);
2) studentii de la forma de invatamant “zi” nu mergeau sa lucreze. Doar invatau! Lucrau cei de la seral si fara frecventa, dar aceia compensau lipsa de studiu cu experienta de la locul de munca.
In final inserez un link aici.
Deja a ajuns un cotidian sa se afiseze faptul ca se pot achizitiona lucrari de licenta si dizertatie la tot felul de preturi, pe tot felul de domenii. Nu discut daca este corect sau nu, ci doar faptul ca pe vremea cand eu am terminat facultatea (cand erau 40 de ore de curs si seminarii pe saptamana si nu 20) mi-am pus sufletul sa fac o lucrare de diploma care sa imi dovedeasca mie, in primul rand, de ce sunt capabila dupa 4 ani de studii.
Comentarii recente